‹ Cuprinsul site-ului · Pagina principală a muzeului · exponat restaurat
 

 


Moțiunea lui Roberto Quaglia pentru realizarea unui congres de science-fiction la Genova

Moțiune și intervenție în sală
de Roberto Quaglia


Cele două documente care urmează constituie prima încercare reușită, înfăptuită într-un mare oraș italian, de a implica instituțiile publice în angajarea pentru realizarea unui important congres axat pe science-fiction. Autorul lor e Roberto Quaglia, în calitatea sa de Consilier Comunal al Genovei. Primul document e alcătuit din discursul său, rostit pe 22 ianuarie 1996 în sala Consiliul Comunal al Genovei, în sprijinul moțiunii prezentate de el însuși (care a obținut semnătura celei mai mari părți a grupurilor consiliare), care constituie al doilea document cuprins în această pagină.


În timpul discuției în sală, moțiunea a trebuit să sufere suprimarea primelor trei paragrafe de preambul (în care sunt puse negru pe alb câteva note problematice ale Genovei, pe care foarte puțini la Genova le recunosc ori admit că le recunosc). A pătimit, în plus, ușor, vreo două amendamente, care lasă deschisă posibilitatea, pentru primărie, de a nu pune eventual în practică ceea ce s-a propus în moțiune, în cazul în care n-ar reuși s-o facă (de necrezut, dar adevărat! ia-o, ori las-o...). În cele din urmă, a fost votată în unanimitate....


Aprobarea, de către Consiliul Comunal al Genovei, a unei moțiuni vizând organizarea unui mare congres despre viitor și science-fiction a stârnit destulă rezonanță și comentarii pozitive din mai multe părți ale Italiei și chiar din străinătate. În chip curios, presa orașului Genova a neglijat în schimb în mod deosebit știrea. Un neobișnuit și minunat răsunet a venit în schimb de la Bari, unde s-a socotit chiar de cuviință să se compună, dedicat prezentei moțiuni, precum și autorului ei.


Intervenția lui Roberto Quaglia (L. Pannella)






Domnule președinte, domnule primar, stimați colegi...

Astăzi suntem adunați aici, în sfârșit, pentru o discuție axată pe cultură. De când fac parte din acest Consiliu, s-a vorbit de multe, dar cuvântul „cultură” s-a auzit până acum puțin, și nu întotdeauna la locul lui.
Aș vrea, înainte de toate, să zăbovesc câteva clipe, dacă îmi îngăduiți, doar ca să umplu bine cele douăzeci de minute de care dispun, asupra importantei semnificații a acestui cuvânt, astfel încât argumentele care vor urma, din partea tuturor participanților la discuție, să nu se preteze la echivocuri și confuzii.

IMPORTANȚA CULTURII

Noi știm că cultura e importantă, fiindcă însăși natura noastră de ființe umane se ivește din cultura pe care de-a lungul secolelor am dezvoltat-o. Scoasă cultura, și e bine ca asta să fie limpede, înaintează în Om fiara care el a fost dintotdeauna, vreme de zeci de milenii, până când, nu prea multe mii de ani în urmă, cultura nu l-a făcut să iasă din neconștienta lui supraviețuire, adică dintr-o condiție greu de deosebit de cea a oricărui alt mamifer superior. Acest fenomen tare curios, cultura, a fost cel care a generat în noi acel prodigios sistem de reprezentare a realității pe care îl numim limbaj verbal, care ne-a oferit, în timp, acel complex criteriu de analiză relațională a contextelor care a făcut cu putință generarea în noi a conștiinței umane, așa cum azi o trăim. Ah, da, apoi cultura a făcut cu putință și toate miraculoasele minuni ale tehnicii, dar aici ne interesează mai mult mintea Omului decât consecințele lui materiale.

CULTURA E PRINCIPIUL EVOLUȚIEI

Cultura e, așadar, în chip intrinsec, însuși principiul evoluției vieții, exprimat... aș zice aproape „întrupat”... în evoluția Omului. Fără cultură, această sală ar fi azi o peșteră întunecată, iar noi am sta legănându-ne încolo și încoace fără proiecte, mormăind foneme prost articulate care ar trimite la puține și confuze sensuri tribale.
Realitatea, așa cum noi o trăim și o conștientizăm, e, așadar, produsul direct al culturii, care ne-a oferit cuvintele și categoriile mentale spre a deosebi și a ordona și a înțelege și a fi conștienți de tot ce există, noi înșine cuprinși.
Nu e, așadar, puțin lucru cultura, dacă a produs toate acestea.

CULTURA CARE VINE DIN TRECUT ȘI CULTURA CARE CREEAZĂ VIITORUL

Realitatea e generată de cultură, dar cultura generează realitatea. Ce vrea să spună această frază? Ea înseamnă că putem împărți cultura în două categorii foarte diferite una de alta. Cultura care a fost și a produs ceea ce există și ceea ce suntem, și apoi cultura care e acum, care acționează acum, hic et nunc, care produce noua realitate ce marchează continuarea evoluției noastre.
Sunt două aspecte foarte diferite unul de altul.
Cultura care există deja, îngrămădită de omenire în milenii de istorie, e stabilă, nu se schimbă, e scrisă, e cunoscută, e recunoscută ca atare, e într-un anume sens fosila evoluției umane, dar e o fosilă activă, funcțională și funcțională, care conferă sens fiecărui gând și fiecărei acțiuni a noastră. Ea e nu doar utilă, ci fundamentală pentru menținerea civilizației mentale și reale pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri. Ea e forța stabilizatoare atât în mintea fiecăruia dintre noi, cât și în organizarea noastră socială, ne menține umani și ne îngăduie o conviețuire mai mult ori mai puțin senină și civilizată și interesantă. Orice inițiativă pe care orice administrație a unei societăți umane o întreprinde, spre a proteja, păstra, arăta, preda patrimoniul cultural existent, e prețioasă, de datorie, binecuvântată. Dar în sine, asta nu e de ajuns.
Nu e de ajuns fiindcă există și acea altă categorie de cultură, adică cultura care se petrece ACUM, cultura care nu doar menține, ci continuă acum, în acești ani, în aceste zile, chiar în această clipă, acel drum evolutiv pe care omenirea îl străbate dintotdeauna, de neoprit. În acest aspect, cultura e instabilă, necunoscută, rareori recunoscută ca atare, ea e vie cât și mai mult decât viața umană, fiindcă din ea se ivește viața umană — așa cum o înțelegem noi —, și nu invers. Această cultură în transformare e instabilă și creează instabilitate în prezent, dar e o instabilitate rodnică, fiindcă construiește stabilitatea viitorului. În acest aspect cultura nu e de obicei recunoscută ca atare, până când nu se reușește s-o circumscrii și s-o înțelegi, adică până când ea nu a încetat să se mai evolueze, devenind în sfârșit stabila fosilă a ei înseși. O administrație matură a unei societăți umane încurajează și susține acest al doilea aspect al culturii nu mai puțin decât celebrează și întărește primul.
Prima categorie de cultură pe care am definit-o e expresia influenței stabilizatoare a trecutului asupra prezentului nostru.
A doua categorie de cultură pe care am definit-o e expresia acțiunii creatoare și transformatoare și evolutive a viitorului asupra prezentului nostru.
Nu trebuie să închidem ochii în fața trecutului, nici în fața viitorului. Aceasta poate fi suprema sinteză care rezumă în extremă simplitate disertația abstractă tocmai încheiată.
Dar e neîndoielnic mai ușor și mai comod să-ți dezechilibrezi atenția spre contemplarea trecutului, decât spre cea a viitorului. Acest dezechilibru, în sine, nu e rău, dar e cauza unei creșteri de inerție în procesul evoluției. Există împrejurări în care o astfel de inerție se poate dovedi chiar fatală. E bine ca de asta să devenim conștienți.

PROBLEMA GENOVEI

Genova azi, neîndoielnic suferă din pricina unei inerții de această categorie. E palpabilă, la Genova, o răspândită oboseală de a-și imagina un viitor mai bun pentru cine locuiește în acest altfel minunat oraș. Multe fenomene obiective, precum binecunoscutul „exod al creierelor”, confirmă această senzație. Înainte de a fi economică, înainte de a fi industrială, înainte de a fi turistică, problema Genovei e, așadar, de tip cultural, cultura fiind, în accepțiunea ei cea mai largă, însăși esența spiritului unui popor.
Cu asta, nu se vrea a se lua nimic din sublima valoare a culturii consolidate a acestui oraș. Genova are o istorie grandioasă și tradiții alese. Are o mare cultură a propriului trecut, și e bine să fie așa. Dar în termeni de cultură a viitorului, de plasticitate de adaptare la contextele schimbătoare, inerția precumpănește.
Împotriva acestei sterile inerții, azi, noi trebuie să ne mișcăm. Trebuie să facem să prevaleze, asupra vieților noastre, pentru orașul nostru, influența viitorului la fel și mai mult decât cea a trecutului. E cultura dinamică, cultura în transformare care, pe temeliile culturii afirmate și consolidate, creează noua realitate, și creând noua realitate rezolvă noile probleme. Orice progres, orice evoluție aduce cu sine, de fapt, încărcătura de noi probleme, care pot fi înfruntate și rezolvate doar cu o nouă invenție, doar cu un nou pas înainte al culturii umane.
Ne aflăm azi, la Genova, înfruntând neliniștea ce decurge dintr-o insuficientă abilitate a orașului de a se pune în chip creator față de noile probleme generate de societatea modernă. Lumea, care pe vremea când Genova domnea era vastă și fragmentată, azi e mică și mai unitară. Trăim într-un Sat Global, cum a definit deja, acum câteva decenii, McLuhan societatea modernă. Și e un Sat Global minunat și teribil, care oferă mult celui care vrea și știe să facă parte din el cu forța creativității, dar care marginalizează fără milă pe cel care în schimb nu știe să se propună lui cu indispensabila și potrivita strălucită vizibilitate.
De curând, a apărut în New York Times un masiv supliment despre orașul nostru, care i-a preamărit splendorile pe care noi bine le cunoaștem. În același articol se evidenția însă, cu o anume consternare, ceea ce niciunul dintre noi nu poate nega, și anume că Genova, încă și azi, face foarte puțin, ca să nu spun nimic, față de ceea ce ar trebui să facă, spre a-și face grațiile vizibile lumii, spre a avea deplină și rodnică cetățenie în Satul Global.
A fost poate o vreme în care, spre a construi un foarte bun prezent, unui oraș precum Genova îi era de ajuns propriul trecut. Azi nu mai e așa. Spre a construi cel mai bun prezent pe care toți năzuim să-l construim — și de aceea, vreau să sper, ne regăsim ritual în această sală — azi e imperativ să ne scuturăm conștiințele, astfel încât să-și întoarcă energic atenția spre viitor și din viitor să tragă noile idei, noua cultură și noua forță care trebuie pentru a crea acea nouă realitate, acel nou și mai bun prezent pe care în vorbe cu toții spunem că-l dorim.

UN MARE CONGRES DESPRE VIITOR ȘI DESPRE SCIENCE-FICTION

De aceea e de extremă importanță să se realizeze îndată un proiect concret și clarvăzător. Am propus, în această moțiune, ca primăria să se angajeze să găsească, printre toate organismele, instituțiile și asociațiile locale, forțele în stare să organizeze la Genova un mare congres axat pe viitor și pe literatura și cinematografia de science-fiction.
Vedeți, science-fiction-ul, mai cu seamă în veșmântul său literar, mai mult decât orice alt produs intelectual al acestui secol, e expresia accentuatei sensibilități a ființei umane față de zguduitoarele transformări pe care progresul le dăruiește societății noastre și vieții noastre de zi cu zi. Science-fiction-ul s-a născut abia la sfârșitul secolului trecut. Până atunci progresul înaintase cu relativă încetineală, și în general părea puțin rezonabil, mai cu seamă pentru oamenii de rând, să-ți imaginezi că el ar putea transforma radical viitorul. Science-fiction-ul s-a născut, și apoi a crescut și a crescut și a crescut, de-a lungul întregului acest secol, fiindcă tot mai multe persoane au descoperit în gestul de a-și imagina viitorul acea forță care generează un nou prezent. Cu toții știm că Jules Verne a povestit despre călătoria pe lună cu mai mult de o jumătate de secol înainte ca asta să se întâmple. Dar science-fiction-ul a povestit și despre bombele atomice înaintea celui de-al doilea război mondial, a presupus găurile negre înaintea oamenilor de știință, a văzut și a prevăzut mii dintre incredibilele minuni tehnice care azi sunt realitate, a anticipat cu ani și decenii dezbaterea etică privitoare la unele dintre ele. Când în 1933 Aldous Huxley a scris „Minunata lume nouă”, a povestit despre televiziunea în fiecare casă, despre obsesivul tartaj publicitar, despre medicamentele tranchilizante. Era science-fiction. Azi e cronică.
A-ți imagina un viitor diferit. Asta e ceea ce face science-fiction-ul. Asta e ceea ce își propune Genova spre a-și da o realitate mai potrivită contextului mondial de azi și de mâine.

UN SEMNAL IMPORTANT

Organizarea la Genova a unui mare congres axat pe viitor și pe science-fiction ar fi un semnal rodnic și important, atât în interiorul, cât și în afara orașului. Ar aduce la Genova câțiva dintre cei mai însemnați scriitori ai lumii, al căror aport de discuție ar oferi un puternic stimul de confruntare și reflecție pentru cultura noastră. Ar atrage pasionați din toată Italia, cu imediate întoarceri pozitive de ordin turistic. În plus, ar deschide Genovei concrete oportunități suplimentare pe termen mai lung.

CONGRESELE DE SCIENCE-FICTION ÎN LUME

Fiindcă, vedeți, congresele de science-fiction nu sunt o noutate în lume. Primele întruniri au fost organizate în Statele Unite, acum o jumătate de secol. Erau sporadice și frecventate de câteva zeci de persoane. Una dintre ele se numea Isaac Asimov. Poate că cineva a auzit deja de el. Dar de-a lungul anilor aceste întruniri au crescut ca număr și ca mărime. Azi, în fiecare națiune unde science-fiction-ul e răspândit, se ține cel puțin un congres anual, iar pe fiecare continent, cel puțin un congres continental. Dacă Genova s-ar dovedi în stare să organizeze un bun congres, și eu sunt sigur că asta e cu putință, n-ar fi greu, în vreunul dintre anii următori, să obțină atribuirea congresului european și să repete experiența cu sporită eficacitate și utilitate.

UN EXPO AL VIITORIBILULUI PENTRU NOUL MILENIU

Și în sfârșit... nu știu cum sunteți voi, dar mie îmi place să visez. Nu sunt primul, și cu siguranță nu voi fi ultimul. Și eu nu văd chiar de ce în viitor, poate la începutul mileniului următor, Genova n-ar putea să se dovedească la înălțimea de a obține chiar atribuirea congresului mondial. Fiindcă... vedeți: schimbarea de mileniu nu e un eveniment frecvent, după parametrii noștri. Schimbarea de mileniu e un moment de vârf în istoria omenirii. Iar începutul celui de-al treilea mileniu care se apropie e un moment crucial, de neocolit și ideal spre a te lansa într-un maiestuos bilanț al evenimentelor petrecute și a pune temeliile istoriei viitoare. Iată atunci că un astfel de congres mondial la Genova, în zorii celui de-al treilea mileniu, ar depăși malurile deja vaste ale science-fiction-ului, oferindu-se lumii ca sit ideal al unui mai cuprinzător Expo al Viitoribilului, o ocazie unică în lume și grandioasă pentru o întâlnire și o confruntare extrapolativă asupra viitoribilelor urbanistice, tehnologice, ecologice și sociale, unde se va putea încerca o sinteză holistică a problemelor omenirii, repropunând astfel energic Genova printre orașele vii ale lumii.

CONGRESUL MONDIAL DE SCIENCE-FICTION ÎN EUROPA

Anul acesta congresul mondial s-a ținut în Scoția. Acum cinci ani s-a ținut în Olanda. Cu puțini ani înainte a poposit alte două ori în Europa, respectiv în Germania și în Anglia. Nu văd chiar de ce nu l-am putea face să ajungă și în Italia, și atunci, de ce nu la Genova? Să se țină seama că un congres mondial atrage, doar din America, între 5 și 10.000 de participanți. E de prisos să menționez avantajele unei astfel de eventualități.

GENOVA CAPITALA VIITORULUI

Dar în așteptarea ca visul de a face din Genova, pentru un an, Capitala Mondială a Viitorului să capete substanță, să ne întoarcem cu picioarele pe pământ. Genova Capitala Viitorului trebuie să înainteze treptat. Suntem siguri că această primărie va putea găsi, printre toate forțele care acționează în acest oraș, pe cele în stare să dea formă și trup acestei intenții, și suntem convinși că trebuie s-o facă. Dintre toate prioritățile orașului, cea de a înfrunta viitorul față în față, chemându-l pe nume, explorându-l public, ni se pare de o urgență deloc neglijabilă.
Nu știu cum sunteți voi, dar mie, la urechile mele, „Genova Capitala Viitorului” sună mai bine decât „Genova Sclava Trecutului”.

Roberto Quaglia, 1996


Stimate domnule primar
al Municipiului Genova

MOȚIUNE

Consiliul Comunal al Genovei

constatând că

- orașul Genova vădește, de când se știe, din rațiuni istorice, o atitudine generală de închidere față de exterior, atitudine care în vremurile moderne se dovedește cauza unor precise suferințe pentru orașul însuși, precum o evidentă dificultate de a se face subiect al unor inițiative menite să atragă atenția națională și internațională, închizându-și astfel, printre altele, oportunitatea de a vedea în sfârșit turismul înflorind și, în consecință, propria bunăstare crescând

- această dispoziție de închidere, în epoca de față și cu atât mai mult în cea viitoare, e, și tot mai mult va fi, incompatibilă cu o lume pe care sporita eficiență a sistemelor de comunicare o face în chip necesar „deschisă”, lume pe care McLuhan, deja acum câteva decenii, nu întâmplător a botezat-o „Satul Global”

- după cum reiese din pronunțări repetat exprimate de majoritatea forțelor politice genoveze, precum și din programul primarului și din numeroasele lui intervenții verbale publice, orașul Genova are intenția de a-și depăși această dispoziție de închidere și arată voința de a se vedea renăscând, recuperând acel loc al său în lume care odinioară i-a adus porecla de „Superba”

recunoscând că

- motorul oricărei schimbări în bine e lucidul exercițiu al activității mentale, și că această funcție în ființa umană e rezultatul acelei importante categorii de fenomene care conferă sens celei mai bune accepțiuni a cuvântului „cultură”, și că deci e, în primă instanță, o vie activitate culturală instrumentul de neînlocuit spre a atinge toate acele obiective de „deschidere mentală” și de deschidere către lume și către Nou în general, indispensabile spre a declanșa acea revitalizantă schimbare în bine pe care orașul, mai mult ca oricând în trecut, azi din fericire o dorește

luând în considerare că

- Genova, mai mult decât oricare alt mare oraș italian , pătimește o profundă criză legată de dramatica deteriorare, în mintea cetățenilor săi, a așteptărilor privitoare la un viitor favorabil, condiție care cauzează binecunoscutul și dovedit fenomen al „exodului creierelor” spre țărmuri mai promițătoare, lipsind Genova, pentru prezent, dar mai cu seamă pentru viitor, de acei indivizi străluciți de care ea are și va avea vitală nevoie

- mai sus-numita condiție psihologică a multor genovezi de a nu reuși să-și imagineze un viitor favorabil e principala cauză a fenomenului disconfortului tineresc și, în special, al dependențelor de droguri, fenomen în care Genova excelează în Italia (în vreme ce Italia excelează în Europa)

- pentru considerațiile mai sus-numite, reconstrucția unui imaginar pozitiv privitor la viitorul nostru comun e evidenta și incontestabila cale principală spre a se opune progresivei degradări psihologice și consecutivului disconfort tineresc și nu doar tineresc

- spre a oferi cetățenilor oportunități de a dezvolta în ei un imaginar pozitiv privitor la viitor, e logic să se socotească pozitivă orice inițiativă menită să întoarcă, înainte de toate, atenția publică spre viitor, și că din acest motiv e cu siguranță strategic mai util să se organizeze manifestări axate pe imaginarea viitorului decât, de pildă, pe simpla celebrare a trecutului

stabilind că

- există în lume, de-acum de mai bine de un secol, un câmp literar întru totul îndreptat spre speculația privitoare la transformările pe care progresul le va impune vieții umane în viitor, că această literatură e universal etichetată cu termenul englez de "science fiction" (=„narațiune de știință”), că acest câmp literar e necontenit în creștere în toată lumea, atât ca număr de scriitori, cât și de cititori, drept dovadă a unei crescânde nevoi și pasiuni a ființelor umane de a-și întoarce gândurile spre misterele și necunoscutele pe care viitorul le ascunde

- importanța acestui câmp literar e dovedită de crearea, în importante universități din Statele Unite, a cursului de licență în science fiction , precum și de consultanțele pe care Pentagonul le solicită regulat celor mai importanți scriitori de science-fiction, precum și de recenta atribuire, de către NASA, a Medaliei pentru Înalte Merite Publice celebrului scriitor de science-fiction Arthur C. Clarke

- acest câmp literar e doar pivotul și inima unei mai vaste activări de interes în oameni față de temele viitorului și ale viitoribilului, fenomen care se constată observând crescândul succes al producțiilor cinematografice și televizive de science-fiction și consecutiva lor proliferare numerică, precum și ivirea unor adevărate fenomene de modă conexe

- câmpul science-fiction-ului a generat și generează personalități de o deosebită anvergură și notorietate, și cităm exemplele lui Isaac Asimov și William Gibson, precum și afirmă, în câmp cinematografic, pietrele de hotar ale imaginarului colectiv, și cităm exemplele „2001 Odiseea Spațială” și „Blade Runner”

- există în lume o adevărată comunitate organizată de pasionați de science-fiction, întinsă în toată Europa, în cele două Americi, în Asia și în Australia, care organizează anual un congres mondial, un congres continental pe fiecare continent, precum și congrese naționale și locale în toate țările

- mai sus-numita comunitate organizată de pasionați de science-fiction e în constantă creștere de cincizeci de ani, după cum în constantă creștere se dovedesc a fi participările numerice la mai sus-numitele congrese, care ating adesea miile de înscriși, și că această creștere e fatalmente sortită să se accelereze în viitorul apropiat în virtutea noilor puternice mijloace de comunicare reprezentate de rețelele informatice (Internetul în frunte), la care cea mai mare parte a pasionaților de science-fiction e deja conectată ori va fi în curând

evaluând că

- organizarea la Genova a unui congres axat pe studiul viitorului, și în special pe literatura și cinematografia de science-fiction, ar fi puternic avantajoasă pentru oraș din multiple motive: fiindcă, înainte de toate, ar reprezenta un puternic și limpede semnal al unei precise voințe a orașului de a privi spre viitor cu reînnoită și întărită încredere; fiindcă le-ar oferi cetățenilor stimulul și ocazia practică de a se deschide spre un domeniu de gândire — imaginarea viitorului și a implicațiilor legate de progresul științei — util și necesar spre a rămâne în pas cu dezvoltarea intelectuală a lumii; fiindcă ar atrage la Genova pasionați de science-fiction din toată Italia și chiar din străinătate, cu evidente repercusiuni pozitive de ordin turistic și economic, atât pe termen scurt, cât și lung; fiindcă ar reda atenției și evaluării naționale și internaționale o imagine a Genovei puternic pozitivă

- nicio administrație a vreunui mare oraș italian nu și-a pus până acum vreodată ca obiectiv organizarea unui astfel de congres, și că deci Genova ar fi, în acest sens, prima din Italia, rol care ar accentua importanța manifestării și ar amplifica publicitatea pozitivă ce ar decurge din ea

- buna reușită a unui astfel de congres ar pune în act cvasi-certitudinea de a putea face să se atribuie Genovei, în vreunul dintre anii următori, organizarea Congresului European, punând în plus în act posibilitatea, nu prea îndepărtată, de a putea face să se atribuie Genovei, în deceniul următor, Congresul Mondial

- toate marile edituri italiene, specializate în literatură de science-fiction, s-au declarat deja interesate să colaboreze și să participe la o astfel de manifestare

- caracterul aparte al unui asemenea gen de manifestare se pretează în mod deosebit la a găsi ecou în toate mass-mediile, garantând în special acea întoarcere de imagine despre care s-a spus deja

- Genova, de-acum de ani de zile, în intențiile exprimate, privește spre viitor cu speranța unei relansări a propriei imagini, în ochii proprii și în cei ai lumii, speranță mereu vie și vie, deși vânată de o atavică aplecare spre cârtirea sterilă și de dezamăgirea rituală privitoare la numeroasele ocazii pierdute în trecut, aplecare istorică pe care acum se spune gata s-o învingă

- propunătorii se angajează să pună la dispoziția primăriei competențele aflate în posesia lor, spre a favoriza cea mai bună planificare cu putință a unei astfel de manifestări

angajează primarul și primăria

- să se mobilizeze cu sârg spre a găsi printre organismele publice, Universitate, edituri și asociații, forțele în stare să organizeze, la Genova, o mare manifestare axată pe imaginarea și studiul viitorului, pe literatura și cinematografia de science-fiction și pe orice altceva are legătură cu tema, de realizat pe cât cu putință în termenul maxim de un an

- să se îngrijească astfel încât în zisa manifestare să fie prevăzut un aspect congresual, unde să se poată desfășura dezbateri de o notabilă anvergură intelectuală, și un aspect spectacular, care să servească drept motiv de puternică atragere și rezonanță

- să se îngrijească astfel încât să se ia legătura cu personalități însemnate, naționale și internaționale, competente în materiile pertinente temei, spre a le asigura participarea la eveniment

- să evalueze posibilitatea unei cooperări cu unul ori mai multe cinecluburi orășenești, în ce privește aspectul cinematografic al manifestării

- să studieze orice posibilă modalitate de a face din manifestare și un eveniment televizat la nivel național ori internațional

- să se mobilizeze spre a-și asigura colaborarea Provinciei și a Regiunii și spre a găsi sponsori

- să țină constant informat Consiliul Comunal cu privire la continuarea organizării unei astfel de manifestări

 

 

ALTE DOCUMENTE POLITICE ÎNGRIJITE DE R. QUAGLIA

COPERTĂ | CUPRINS | BIOGRAFIE | SCRIERILE MELE | SCIENCE FICTION | IMAGINI | | REVISTA PRESEI | LIBRĂRIE | POSTER | POLITICĂ | SATIRĂ | GUSTURI | PRIETENI | UMANITATE DIVERSĂ | CONTRIBUIE LA VIAȚA LUI ROBERTO | CONTACTE | LINKURI |

Photo of Roberto Quaglia Photo of Roberto Quaglia

Dacă vreți să contactați acest mutant
care cu timpul își schimbă fața,
știți cum să faceți.

Dacă nu știți, FACEȚI CLIC AICI

Dacă chiar nu reușiți, duceți-vă să vă plimbați

Ultima modificare, 23 octombrie 2003

© 1995-2006 by Roberto Quaglia